Cutremurele de pământ
- Forţa magnetică, presupun că este detonatorul cutremurelor de pământ.
- Nucleul magnetic al Pământului poate fi atras de nucleul magnetic al Lunii şi reciproc, constant pe toată suprafaţa Terrei (ex. mareele cu fluxul şi refluxul, respectiv suprafaţa Pământului care se umflă, ridică constant cu cca.30 cm fără ca noi să simţim).
Forţa gravitaţională de la suprafaţa Pământului este foarte mare, respectiv acceleraţia gravitaţionalăeste de 9,81m/s2 însă forţa magnetică de la suprafaţa Pământului este foarte mică(Fig1)
Aşa cum Terra este protejată de radiaţiile cosmice prin stratul de ozon de cca 2-3 mm, presupun că Pământul este protejat de două inele protectoare antimagnetice, inelul fix ca perdea antimagnetică încastrată în scoarţa terestră (Fig 2).
Presupun că sunt zone antimagnetice aşa-zise zone nevralgice, zone seismice cum e cea din zona „Vrancea, aşa-zisele găuri fixe slab protejate.
Un al doilea inel protector este zona ce înveleşte nucleul format din minerale în stare topită, o supă lichidă ce îşi modifică structura, poziţia sau temperatura. (Fig 3)
Atracţia lunii cu nucleul Pământului şi reciproc poate deplasa nucleul Pământului spre exterior provocând cutremure în zonele unde nu sunt protejate antimagnetic.(Fig 4)
Inelul topit, învelişul topit, presupun că este neomogen, care în unele zone sunt sub formă de gaură ce nu protejează nucleul suficient de forţa magnetică şi lichidul, supa topită îşi modific ă şi structura şi temperatura, o supă lichidă săracă permite nucleului să fie atras spre exterior şi ţinând cont că Ag=0.
În momentul când Luna atinge perigeul faţă de aceste zone slab protejate, zona fixă (ex. Vrancea) şi zona mobilă învelişul topit al nucleului Pământului, cutremurul, presupun că se produce.
Nucleul având masă mare fără greutate loveşte plăcile tectonice provocând cutremurul.
De ce nu se produc cutremurele periodic, la data şi ore fixe, aşa cum sunt mareele cu fluxul şi refluxul?
Ex. Presupune că ne aflăm pe un disc care s e roteşte şi avem o puşcă cu care tragem în timp ce ne rotim o dată la 24 ore. Un alt disc care are o gaură fixă şi se roteşte odată la 24 ore, ai timp să tragi un glonţ la 2-30 secunde şi mai ai ţintă, ţinta mobilă în continuă mişcare. (Fig 5)
Pun întrebarea: cu ce probabilitate poţi lovi ţinta dacă o dată la 24 de ore poţi trage un glonţ şi dacă ţinta este mişcătoare?
Glonţul, forţele magnetice, gaura 1 sunt zona Vrancea, iar gaura 2 este ţinta mişcătoare, supa lichidă.
Frecvenţa loviturilor poate fi calculată prin teoria probabilităţilor. Intensitatea cutremurelor este în funcţie de compoziţia supei lichide de gaura 2 sau chiar a temperaturii.
Dacă gaura 2, gaura mobilă ar deveni fixă ce ar coincide cu gaura fixă, zona Vrancea, cutremurul de pământ, presupun că s-ar repeta la 24 de ore.
Mergând după o statistică a cutremurelor anterioare, din 1940, 1997, 2001, se poate stabili vinovăţia Lunii, dacă un singur cutremur a fost fără ca Luna să fie pe suprafaţă, teoria cade, cutremur nu replică.
Ar mai trebui să se ţină cont de comportarea câmpului magnetic la diferite temperaturi diferitelor minerale, temperatura diferitelor minerale poate juca un rol tranzitor sau în ionosferă.
Citând din Biblia IOV cap. 28, versetul 5: „Pământul de unde iese pâinea, este răscolit înlăuntrul lui ca de foc”.
IOV cap. 9, versetul 6: „Zguduie pământul din temelia lui de i se clatină stâlpii”.
Temelia pământului înlăuntrul lui este nucleul şi stâlpii pământului sunt plăcile tectonice, după părerea mea.
IOV cap. 12, versetul 7 „vorbeşte pământului şi te va învăţa, şi peştii mărilor îţi vor povesti”.
IOV cap.26, versetul 7 „El întinde miazănoapte asupra golului şi spânzură pământul pe nimic.”
Genesa cap. 1, versetul 28.
„Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi Pământul şi supuneţi-l şi stăpâniţi peste peştii mării… Domnul ne porunceşte să cunoaştem Pământul şi să-l stăpânim, însă omul nu stăpâneşte Pământul pe deplin”.
După cum spun oamenii de ştiinţă, Luna se depărtează de pământ cu 3,75 cm pe an, ceea ce îmi explic căci cutremurele de demult au fost mai mari şi mai dese. Înseamnă că acum 2000 de ani Luna era mai aproape de Pământ cu aproximativ 6 km. Ziua era mai scurtă, cu cât Luna se depărtează de Pământ ziua va fi mai lungă. Citind Biblia în cap. Genesa după urmaşii lui Adam prin Set până la Noe, observăm căci: „Toate zilele care le-a trăit Adam au fost de 930 de ani, apoi a murit. Înseamnă că echivalentul zilelor noastre ar fi trăit Adam 93 de ani, ani biologici în ziua de azi şi astronomici de atunci”.
Luna era aproape de Pământ şi Pământul se rotea mai repede, ziua, luna şi anul erau mai scurte. Luna., acum 2000 ani era mai aproape de Pământ cu ≈ 6 km.
Citez din Biblie „cap. Matei, evanghelia ” De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara, deci 3 ore de elipsă totală,l forţele magnetice s-au însumat: Luna, Pământul, Soarele.
De remarcat că în data de 4 martie 1977, ora 21.20 min. Luna era plină, pe cer vizibil, după cum menţionează ziarele din acea vreme era pe suprafaţă.
Versetul 51 „şi îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două de sus şi până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat. Sec crede că cel ce a trăit mai mult pe pământ a fost Metusala 969 de ani astronomici din timpul lui, echivalent timpului nostru astronomic şi biologic ar fi trăit 96 ani şi 9 luni, ar fi murit în luna septembrie, unii oameni din ziua noastră au trăit şi mai mult de 100 ani, la timpul astronomic al lor ar fi trăit 1000 de ani”.
Cât de slab este un pui de găină şi totuşi sparge coaja de ou, lovind din interior spre exterior, ce forţă se exercită în interiorul oului?
Plăcile tectonice lunecă una peste alta şi mă întreb ce energii se acumulează şi se detonează în câteva secunde, lanţul muntos nu creşte, nici nu scade şi totuşi Pământul se ridică, stă ridicat câţiva cm după cutremur. Presupun că viteza de deplasare a undei seismice P (longitudinale) este egală cu viteza de rotaţie a Lunii plus viteza de rotaţie a Pământului. Specialiştii în seismologie spun că undele P (longitudinale) au o viteză mai mare decât undele S (transversale). Impactul nucleului după părerea mea este de jos în sus şi prin rotaţie, deplasarea a două forţe F1 transversală şi F 2 longitudinală, impact asupra plăcilor tectonice.
VRL + VRP = V Lungimi de undă P în m/s a seismului ţinând cont de câmpul magnetic remanent.
Intensitatea magnetică este direct proporţională cu forţa magnetic a celor două corpuri însumate. Luna în perigeu atinge faţă de Pământ 356.400 km, iar la apogeu se poate depărta la 406.708. km. Depărtarea sau apropierea se poate determina cu ajutorul radarului. Să nu uităm că de câmpul magnetic este egală până şi Structura Galaxiei.
Rezultă deci că:
Imag = Fmp + FmL
Imag – intensitatea magnetică totală;
Fmp – forţa magnetică a Pământului;
FmL - forţa magnetică a Lunii.
De unde gradul seismic pe scara Richter este:
GSR = I mag. Totală / V2
V2 – variabilă de la 1 … 10 a găurii 2 ce poate fi de la 2 … 10.
I mag. – este o constantă şi este egală cu 2 0milioane unităţi mega magnetice.
Ex1 G SR = 20/ 2 = 10 grade Sc. Richter
Ex2 G SR = 20/ 2,5 = 8 grade Sc. Richter
Ex3 G SR = 20/ 3 = 6,6 grade Sc. Richter
Ex4 G SR = 20/ 4 = 5 grade Sc. Richter
Ex5 G SR = 20/ 5 = 4 grade Sc. Richter
Ex6 G SR = 20/ 6 = 10 grade Sc. Richter
Sub 3 grade Sc. Richtrer nu se percep de pom. Variabilele din gaura 2 sunt în funcţie de poziţie sau de temperatură, de tranzitorul magnetic, ţinând cont căci cutremurele se percep de om la 3 grade Sc. Richter, rezultă contanta, intensitatea câmpului magnetic însumat.
Gradul seismic pe scara Richter este direct proporţional cu constanta intensităţii magnetice şi invers proporţional cu variabila V2 care poate fi: 2; 2,5; 2,6; 2,4; 3; 3,5; 4; 5 – rezultă seime de : 3, 4, 5, 5,5; 5,3, 6; 7,2, 7; 8, 8,2, 9, 10 grade pe scara Richter etc.
Variabilele pot fi minerale în stare lichidă. Supa lichidă, dacă supa lichidă este săracă, cutremurul este mare, iar dacă supa este bogată V2, cutremurul este mic.
Reprezentand grafic cutremurele pe scara Richter in functie de variabila V2, obţinem :
GRAFICUL CUTREMURELOR PE SCARA RICHTER IN FUNCTIE DE V2.
Dacă teoria mea se va dovedi că este valabilă, se vor înlătura definitiv cutremurele prin protejarea zonelor fixe tip Vrancea, antimagnetic şi în acest caz este posibil, presupun că Luna se va roti pe orbită geostaţionară. Anul astronomic se va stabiliza cu anul biologic.
Totodată polii câmpului magnetic al Pământului nu coincide cu polii geografici ai Pământului. Este posibil ca variabila V2 să nu o găsim în nucleu ci în ionosferă în stratul O3, nimic nu este sigur. Oare să fie posibil ca la o înălţime mai mare de 100 km de pământ să fie pături ionizate care reflectă undele electromagnetice, fiind posibilă propagarea lor la mare distanţăm să joace, poate un rol de transformator magnetic ridicător?
Cărţile de specialitate spun că Luna nu reprezintă un câmp magnetic, cred că la suprafaţă câmpul magnetic nu există, dar în nucleu da.
Teoria că Luna s-ar fi desprins din Pământ mi se pare greşită, după ultimele cercetări s-a stabilit că Luna s-a format prin impactul care l-a avut planeta ORFEU cu Pământul 1 şi s-a format Luna, impactul a avut loc la timpul potrivit 1/3 din planeta ORFEU aproape tangenţial, restul s-a contopit cu Pământul 1 formând Pământul 2, cel de azi, un pământ nou şi cu cer nou (atmosferă), o Lună nouă cu miezul iniţial, nucleul iniţial, nucleu magnetic ce i8netracţionează cu nucleul Pământului.
Se precizează că au pierit aproximativ 13 milioane de oameni din cauza cutremurelor. Cel mai vechi cutremur la noi în ţară este menţionat de cronicarul Miron Costin în anul 1471 în zona Vrancea de aproximativ 8 grade scara Richter şi la Suceava de 8,6 grade scara Richter, Vrancea 1791, 1802, 1940, 1977.
Citez din cartea „Dinamica Terestră”, editor Nistor Lupei, pag. 226, FF Evison 1969.
„Încă nu s-a reuşit să se lămurească modul de acumulare în timp a unei cantităţi aşa de mare de energie care poate fi eliberată în câteva secunde şi nu este lămurit dacă seismele sunt numai fenomene proprii Pământului sau la aceasta participă şi alţi factori din afara planetei”.
Sunt şi zone aseismice cum sunt: finoscandinavic, platforma rusă, platforma siberiană, scutul Candian, scutul African, Australian şi Argentinian, Antarctica, se pune întrebarea de ce unele zone sunt seismice, iar altele aseismice?
Posibilităţile de prevedere ale cutremurelor, concepţia în sine şi ideea mi se par greşite, însuşi întrebarea oamenilor „Când este, va fi cutremurul?”, ci mai întâi cauza cutremurelor, iar restul vine de la sine, deocamdată nu se ştie cauza, numai ipoteze, sunt fără un fundament real, nici teoria mea atâta timp cât nu este verificată nu se poate spune că este adevărată, este o ipoteză care poate să nu aibă nimic real, ci un material de studiu pentru oameni ide ştiinţă şi nimic mai mult.
Aşa zisele anomalii magnetice, adică abaterile de la valorile locale obişnuite ale parametrilor câmpului magnetic, sugerează existenţa masivă în subsol a unor minereuri, dau indicaţii cu privire la locul unor eventuale cercetări geologice, prin minereuri bogate, câmpul magnetic întâmpină rezistenţă, acul magnetic nu deviază, la minereuri slabe acul deviază (busola magnetică).
Înseamnă că:
+ AM – acul magnetic nu deviază
NM – normal magnetic, acul deviază
- AM – acul magnetic deviază puternic
+ AM – sol foarte bogat în minereuri magnetice;
NM – sol cu minereuri normale
- AM – sol fără minereuri magnetice
La sol - AM cred că se află zonele tip VRANCEA, slab protejate cu minerale (minereuri).
Poziţia polului nord magnetic este de aproximativ 73° latitudine nordică şi 100° longitudine vestică, totuşi cred că axa polilor magnetici se modifică continuu, tot astfel parametrii care descriu câmpul local se modifică.
Ionosfera, după câte ştiu a apărut între Terra şi Selena în prezenţa căldurii, fără una dintre ele, i8onosfera nu ar fi fost şi nici viaţa pe Pământ, precum reversibil poate fi recombinarea (moleculele ionizate ce îşi recapătă neutralitatea).
Îmi pun întrebarea, libraţia Lunii să fie oare datorită anomaliilor magnetice de pe Terra, anomalii + AM sau - AM?
Înseamnă că diferite forţe perturbatoare datorate atracţiei Pământului, Soarelui şi planetelor, fac ca în condiţiile deplasării Lunii să existe neregularităţi. Sunt sigur că atracţia Pământului la perigeu produce şi ea cutremure pe Lună, chiar dislocând mase lunare şi acţiunea poate fi reciprocă.
La anomalii - AM seism pe Terra, la anomalii + AM seism pe Lună.
Sun curios să aflu dacă există undeva în lume un oraş construit în hipocentrul cutremurului.
Cred că, dacă ar fi fost din întâmplare un oraş în hipocentrul seismic din zona Vrancea, cutremur nu ar fi, de ce?
Un oraş conţine foarte mult fier, fundaţiile clădirilor, multe automobile, locuinţe cu mult fier, utilaje ce joacă rol antimagnetic fapt ştiut că acul magnetic întâmpină rezistenţă.
O altă motivaţie este că pe partea nevăzută a Lunii nu au fost şi nu sunt cutremure.
Rezultă că Terra şi-ar arăta numai o faţă Lunii, atunci cutremurul pe Terra va fi numai pe faţa ce şi-ar arăta-o Lunii, ceea ce ne poate duce la concluzia căci cutremurele sunt rezultatul interacţiunii magnetice ale Terrei.
Părerea mea că adâncimea cutremurelor sunt înregistrate de la adâncimea plăcilor tectonice ce se află la diferite nivele cred că forţa ce loveşte asupra plăcilor este din nucleu sau chiar din învelişul nucleului, referindu-mă numai la cutremurele de origine tectonică.
Dacă cutremurele tectonice ar avea cauza numai datorită deplasărilor plăcilor tectonice şi numai a tensiunilor acumulate în timp, atunci cutremurele cu siguranţă nu vor avea acelaşi hipocentru, este posibilă acumularea de tensiuni dar trebuie să fie un detonator, însăşi viteza şi durata cutremurelor spune că există un detonator. Acumularea tensiunii elastice se face în perioade mai îndelungate, dar hnu cred că descărcarea energiilor să se facă brusc, la întâmplare.
După câte ştiu s-au făcut experienţe d elaborator cu diferite plăci şi rezultatul nu a fost cel aşteptat.
Lubrifierea rocilor nu a demonstrat cauza cutremurelor.
Interesantă mi se pare devierea axei terestre înainte de seisme foarte puternice, acest lucru spune foarte mult, deoarece modificarea axei terestre se produce numai la interacţia câmpului Terrei cu o altă planetă, acest lucru ar putea fi pus în evidenţă cu ajutorul unor oglinzi amplasate pe Lună.